1939
Se naște la 25 mai în Chișinău, Basarabia din părinții Constantin Cioca, ardelean din Sebeșul de Jos, comuna Tălmaciu, colonel în Armata Română la Vânătorii de Munte, în acel timp profesor la Liceul Militar din Chișinău și Lucia Davidescu, olteancă din Craiova din familia inginerilor Davidescu. Înclinația artistică provine din familia mamei. Străbunicul său, inginerul Alexandru Davidescu lucrează alături de Anghel Saligny, cu care colaborează la executarea podului de la Cernavodă. Acelaşi inginer construieşte Podul de peste râul Olt, de la Slatina. Fratele bunicului este scriitorul și criticul Nicolae Davidescu (1888-1954). Străstrăbunicul său este sculptorul Giorgio Vasilescu (1864-1898), absolvent al Academiei de Belle Arte din Veneția, unde a trăit și a lucrat. În țară este cunoscut prin lucrările ansamblului scuptural din Piața Gării Ploiești și monumentul Eroilor din Tulcea. De asemenea, din familia extinsă fac parte inginerul Elie Radu și pictorul Ștefan Luchian, unul din reprezentanții de seamă ai picturii românești. La vârsta de aproximativ un an, cu ocazia cedării Basarabiei, familia revine la Craiova, unde tatăl lucrează la Comandamentul Militar.
1940-1945
Își petrece cei mai frumoși ani ai copilăriei la Craiova, unde unchiul său, Horia Davidescu, regizor și director de mai târziu al Teatrului de Păpuși, căruia i-a pus bazele în 1947, i-a îndrumat primii pași în artă. Trăiește înconjurat și iubit de o familie numeroasă, într-o casă a străbunicilor din partea mamei. Acum realizează primele sale desene ce prefigurează viitoarea carieră. (”Pictoru și desnatoru Dan Cioca”)
1946
Începe Școala Primară la Pensionul franțuzesc Javet, la Craiova, școală care mai târziu este interzisă de nou instalatul regim comunist (în 1948). Acolo a avut colegi pe George Popescu- Tismana, Criveanu, Bărbulescu, Pleșoianu.
1948
Se mută la Colegiul Trișcu unde urmează cei doi ani rămași până în clasa a IV.
1950
Se mută la Sibiu cu ocazia detașării tatălui la Comandamentul Garnizoanei Sibiu. Aici a fost înscris la Liceul Gheorghe Lazăr unde are colegi pe Nicolae Manolescu, Romeo Trifu, Nadia Bogorin (Constantinescu), Petre Popovici. Profesor de desen i-a fost G. Florian. La vârsta de 13 ani, cu ocazia unei inspecții școlare venite de la București, colorează pe cei 7 membri ai Comitetului Central cu pastel color, deranjat fiind de monotonia culorii terne în care erau ”zugrăviți” și se iscă un scandal în care riscă exmatricularea. În clasa a VIII intră la Școala Populară de Artă îndrumat de pictorii Florea și Florescu pe care îi are profesori, unde îl are coleg pe sculptorul Daniel Suciu, mai târziu coleg de facultate. În vacanțele petrecute la unchiul său la Craiova îl cunoaște pe pictorul Eustațiu Gregorian, cu care face primele încercări de culoare în tempera şi cu care păstreză o prietenie perpetuă.
1956
Absolvă Liceul Gheorghe Lazăr și se hotărăște să urmeze cariera de arhitect.
1958
După două tentative nereușite de intrare la Institutul Ion Mincu, se înscrie și intră prin concurs la Școala Tehnică de Arhitectură și Sistematizare la clasa profesorului arhitect Ion Roșu, fost redactor șef și inițiator al Revistei Arhitectura în anii `30, unde are colegi pe Horia Bernea, Doina Levința, Mircea Milcovici, Tudor Octavian, Mihai Enescu, Adrian Isacu, Grigore Focșeneanu, Ionel Vitoc, Viorica și Deciu Belcic. Are profesori pe arhitect Lucian Schwarz, arhitect Gheorghe Mularidis, arhitect Al. Costinescu, ing. Florin Athanasiu, ing. Dinu Moraru, arhitectul V. Agent, arhitect N. Mingopol, arhitecta Theodora Chițulescu și profesor de desen pe Dinu Gheorghiu.
1959
Se evidențiază în cadrul expoziției de sfârșit de an a Școlii Tehnice de Arhitectură și Construcția orașelor din București organizată la CSCAS de către directorul şcolii, arhitect Jean Făinaru. Este menționat ca elev fruntaș alături de Mihai Enescu, Ruxandra Ghibu, Keintzel Volker și Radu Nisipescu în cadrul articolului apărut în revista Arhitectura RPR nr.6 din 1959, semnat de directorul școlii, arhitect Jean Făinaru.
1960
Expune la CSCAS (Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare), în cadrul unei expoziții de grup cu Horia Bernea, Mircea Milcovici, Doina Levința și Adrian Alessiu îndrumați de profesorul Adrian Gheorghiu. Apare un articol în Informația Bucureștiului semnat de V. Radu și un altul semnat Horia Horșia.
Apare un articol ”Pe marginea expoziției bienale de artă plastică” în ”Flacăra Sibiului” din 21 septembrie 1960.
Ia separat lecții de pictură, alături de Șerban Epure, Horia Bernea, Doina Levința, Victor Belcic la Casa de Cultură „Cuțitul de Argint”, sub îndrumarea pictorilor Sabin Bălașa și Ion Nicodim. Despre prima expoziție colectivă a scris criticul Horia Horșia în Revista Arta.
1961
Absolvă Școala Tehnică de Arhitectură și Sistematizare și intră prin concurs la Facultatea de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj. Aici are profesori pe Daniel Popescu, Aurel Ciupe, Ion Abrudan, asistent pe Radu Maier și colegi pe Helmut Sturmer, Simion Mărculescu și Vasile Jurje. Încă din primii ani ai facultății lucrează ilustrații și machete la principalele ziare și reviste, care apar la Cluj: Tribuna, Utunk, Steaua. În timpul studenției, alături de Radu Maier ajută la executarea unei fresce abstracte de 30 m2 la noul cinematograf din Piața Mihai Viteazu, frescă care în scurt timp este acoperită cu var, întrucât pictura abstractă nu era agreată de Partid.
1964
Se transferă la Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, unde studiază pictura cu maeștrii Adam Bălțatu și Catul Bogdan, scenografia cu maeştrii Al. Brătășanu și Paul Bortnovski, grafica cu Simion Iuca și istoria artei cu Eugen Schileru. Printre colegi se numără Helmut Sturmer, Vasile Jurje, Valeria Truță Stoleru, Alex Tomoroveanu, Smaranda Crețoiu, Costin Neamțu, Letiția Oprișan, Angela Tomaselli, Andrei Doicescu, Ruxandra Garofeanu, Ilie Boca, Vasile Chinschi, Dan Horaţiu Panait, Liviu Stoicoviciu, Ilie Cioartă, Vasile Craioveanu, Cornelia Dedu, Eugen Holban, Aurelia Matei, Petre Popovici etc. Student fiind, este încurajat de către Dan Hăulică, Geta Brătescu, Geo Șerban și Florian Potra, şi începe să colaboreze (pentru o perioada de câţiva ani) la prestigioasa revistă ”Secolul XX”. Lucrând pentru Secolul XX este acreditat să realizeze portrete marilor muzicieni participanţi la festivalul ”George Enescu” din 1964, să schițeze spectacolele Baletului Francez şi Concertului de Jazz al formaţiei lui Louis Armstrong.
Tot acum realizează mai multe portrete ale unuia dintre susținătorii săi artistici, academicianul C.S. Nicolaescu Plopșor, unul din importanţii arheologi români şi a marelui scriitor francez venit în România, Allain Robbe Grillet Continuă să colaboreze și la alte ziare și reviste: România literară, Luceafărul, România azi, Amfiteatru, Viața studențească etc., să facă ilustrații de cărți pentru copii și tineret la Editura Tineretului, coperte de cărți și reviste la Editura pentru Literatură și Artă (de exemplu, ”Bătrânul cu șerpi” de Aurora Cornu).
În timpul anilor de studenție a participat la expoziții colective de stat, anuale de grafică și pictură.
La revista ”Luceafărul” se împrietenește cu poeții Marin Sorescu și Romulus Vulpescu.
În timpul studenției la București lucrează în atelierul pictorului scenograf Dan Nemțeanu, împreună cu regizorii Bebe Giurchescu, David Esrig, Eduard Lenkish şi Mircea Nicolau.
Participă la expoziția viitorilor scenografi după perioada de practică desfășurată în regiunea Baia Mare. Este remarcat într-un articol din Informația Bucureștiului nr. 3512 din 19 noiembrie 1964, semnat de Rodica Docea. Sunt evocate ca impresionante pentru ”siguranța mișcării” și ”plasticitatea vioaie realizată simplu în peniță”, lucrările ”Horă sub păr” și ”Fată călcând”.
1965
Participă la Expoziția Tineretului, București
1966
Lucrează la proiectul de diplomă „Poveste de iarna” de Shakespeare şi „D’ale Carnavalului” de I.L. Caragiale, sub îndrumarea profesorului arhitect Paul Bortnovski şi asistentului Vladimir Şetran.
Apare o ilustrație a lui Dan Cioca la ”OK” de Maria Arsene, în revista ”Tribuna” din 8 septembrie 1966.
Apare o reproducere a lucrării ”Peisaj Bucureștean”, în revista ”Luceafărul” nr.224 din 13 august 1966.
Ilustrează volumul „Tivisoc şi Tivismoc” semnat de C.S. Nicolaescu Plopşor.
1967
Participă la Salonul de desen și gravură, București
Realizează afișul și scenografia piesei antice ”Norii” de Aristofan, costumele realizate de Valeria Truță Stoleru, regizat de Radu Boroianu, la Teatrul din Bacău, după care urmează o serie întreagă de afișe de spectacol, teatru, festivaluri, circ. În această muncă este încurajat de asistentul său de la Institutul de Arte, Vladimir Șetran şi de către Dan Nemţeanu. Scenografia lui Dan Cioca este menționată într-un articol semnat Andrei Băleanu în ziarul Scânteia din 27 iunie 1967.
Obține diploma de licență în arte decorative, specialitatea scenografie și este numit scenograf la Teatrul din Sibiu. Aici semnează scenografia și afișul spectacolului ”Nevasta altuia” de Eugene Labiche, regizat de Avram Besoiu. Este remarcat tânărul scenograf într-un articol din Revista Tribuna din 29 august 1968.
Participă la expoziția de scenografie de la Sala Dalles. Este remarcat ca tânără speranță, împreună cu Florica Mălureanu și Vintilă Făcăianu, într-un articol din Informația Bucureștiului din 12 iulie 1967, semnat de Ileanu Bratu.
Participă la Trienala de Scenografie, București. Este remarcată lucrarea de scenografie ”Poveste de iarnă”, în cronica la lucrările de diplomă din Revista Amfiteatru nr.18 din iunie 1967, semnată de Tiberiu Malta. Apare un articol în România literară nr.14(130) semnat Iulian Mereuță.
1968
Se angajează prin concurs, ca scenograf, la RadioTeleviziunea Română. Aici lucrează cu mari regizori de teatru și film între care: Valeriu Lazarov (emisiuni de varietăţi), Dan Nasta (”Iașii în carnaval” de Vasile Alecsandri), Tudor Mărăscu (”Visul” de Strinberg, ”Mari interpreți străini”, Sergio Endrigo, Ricardo del Turco, Rica Zarai și I Dick – Dick, ”Concert de buzunar”), Radu Beligan (Istoria teatrului), Ion Lucian, Tudor Vornicu (emisiuni de varietăți), Andrei Băleanu (”Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller), Paul Urmuzescu (emisiuni muzicale şi varietăţi, ”Fals tratat de muzică ușoară”), Silviu Jicman („Sfârşit de veac în Bucureşti” de Ion Marin Sadoveanu), Grigore Popa (”Autobuzul”), Cornel Popa, Cornel Todea, Dan Necșulea (emisiunea „Romantic Club”), Fischer (filmul ”Zgomote exterioare”), Octavian Greavu (”Festivalul studențesc”), Sergiu Ionescu (emisiunea ”Ritm, Tinerețe, Dans”), Vartan Arachelian, Anca Sandu (”Cântece de petrecere), Vlad Bîtcă (”Album duminical”), Mihai Darie (”Pagini din muzica de cameră”), Mati Banu și Cici Popescu (”Opereta românească”, ”Ritmuri în dans”), Elisabeta Mondanos, Sanda Balaban, Marin Traian (”Revelion Carnaval”, ”Telemărțișoare”), Petre Sava Băleanu (”Meridianele umorului”), Petre Bokor (”Album duminical”), Constantin Dicu (”Liliacul înflorește uneori toamna”), Dan Grigore Popa (”Fuga încasatorului”), Ovidiu Dumitru (”Întâlnirea de la ora 10”), Eugen Pretorian (”Club T”) etc.
Participă la Salonul de Grafică aplicată și publicitară, Muzeul de Artă, București, participare semnalată în ”Săptămâna culturală a Capitalei” nr. 13 (275) din 29 martie 1968.
Participă la Salonul de desen și gravură.
Participă la expoziția ”scenografia românească peste hotare”- Berlin, Frankfurt, Viena, varșovia, Roma.
Ilustrează mai multe volume: Mihail Sorbul - A Szokeveny, Alexandru Lungu - Cu soarele in brate, Radu Tudoran - Arad a duna, Horia Zilieru - Iarnă erotică, Ion Negoiţescu – Sabasios, Idei trăite- antologie de poezie, Leonid Dimov - Pe malul Stixului, Moş Goriot - Balzac, Umorişti de altădată – antologie de umor.
Apare un articol despre Dan Cioca la rubrica ”Profil” în ”Arta plastică” din 3 martie 1968, semnat Horia Horșia.
Este menționat într-un articol ”Vernisajele Salonulului alb-negru” în ”Săptămâna culturală a Capitalei” din 29 martie 1968.
Realizează coperta discului Electrecord, reprezentând portretul interpretului de muzică uşoară, Sergiu Cioiu.
1969
Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Organizează prima expoziție după absolvire, intitulată ”Cercuri și relații”, împreună cu colegul și prietenul său Dan Petrescu-Mogoș. Expoziţia este vernisată la Galeria ”Kalinderu” de maeștrii Petru Comarnescu și N. Argintescu-Amza fiind însoțită de un catalog cu reproduceri ale lucrărilor celor doi artiști. A fost urmată de apariția unor articole semnate de cei doi mari critici în Revista Arta Plastică. De asemenea, o cronică plastică intitulată ”Tineri expozanți” semnată N. Argintescu Amza în România liberă nr. 8017 din 1 august 1970.
Participă la Salonul Republican de Desen și Gravură, participare menționată în articolul semnat de Iulian Mereuță în ziarul Scânteia din 14 mai 1969.
Realizează afișul oficial al Festivalului Internațional de muzică ușoară ”Cerbul de aur”, Brașov. Afișul apare reprodus pe programul emisiunilor de radio și televiziune, RadioTV nr. 8 din 25 februarie – 1 martie 1969.
Realizează afișele unor spectacole de circ.
Expoziție colectivă de scenografie la Moscova.
Ilustrează volumul „Comoara coţofenelor”, semnat de Ion Munteanu.
1970
Expoziție personală de colaje și litografie color la Galeria Kalinderu. Expoziția a fost urmată de un articol apărut în ziarul Luceafărul nr. 37 (437) din 12 septembrie 1970, semnat de Iulian Mereuță. Un alt articol a apărut în revista Săptămâna nr.29 (396) dn 24 iulie 1970, semnat Dorana Coșoveanu. În revista ”Contemporanul” din septembrie 1970 apare un mic articol semnat Constantin Prut. Expoziția este semnalată și în Scânteia Tineretului nr. 6589 din 25 iulie 1970. În ”România liberă” din 1 august 1970, scrie despre expoziție N.Argintescu Amza, iar în ”Flacăra” din 8 august scrie Cornel Bozbici.
Participă la a treia Bienală Internațională a Afișului de la Varșovia, unde obține Diploma de Merit și i se rețin trei afișe la Muzeul Afișului din Wilanov -Varșovia. Succesul său este remarcat în Revista Tribuna nr. 1 (728) din 7 ianuarie 1971 printr-o reproducere a lucrării premiate la Varșovia.
Participă la Salonul de desen și gravură.
1971
Expoziție personală la Galeria de Artă „Amfora”, București.
Participă la expoziția ”Scenografia de film românesc”, Moscova.
Participă la trienala de scenografie, București.
Participă la Quadrienala de scenografie, Praga.
Participă la expoziția de grup de la ”Festivalul Edinbourg”
Apare profil plastic Dan Cioca, în Revista Tribuna nr. 26 (753) din1 iulie 1971 semnat de Constantin Cubleșan.
Apare cu câteva reproduceri şi o scurtă prezentare la rubrica „Atelier” în revista Arta nr.9, pag. 27.
1972
Participă la Anualele de Stat de Pictură, Grafică și Sculptură organizate la Sala Dalles în perioada 1972-1977
Participă la Trienala Internațională de Scenografie și costum Novisad, în cadrul Festivalului de Dramaturgie Contemporană Iugoslavă „Sterjina Pozorje”, așa cum este menționat în Revista Arta nr.5 din 1972, unde este reprodusă scenografia spectacolului ”Visul” de Strindberg, semnată Dan Cioca. Obține Diploma de onoare la această trienală.
Participă la Concursul de desen ”Juan Miro”, Barcelona.
1973
Realizează proiectul de decor „Cântăreața cheală” de Eugen Ionescu, proiect care este ulterior abandonat de către TVR.
Realizează afișul și logo-ul formației de muzică ușoară Perpetuum Mobile, condusă de Mihai Dumbravă. Din formaţie făceau parte: Marius Ţeicu, Mihai Viziru, Ion Cristinoiu şi Bebe Lambertini. Pleacă în calitate de scenograf, timp de o lună și jumătate în Polonia, cu ocazia unui Festival Internațional de Muzică Ușoară.
Participă la Salonul de Desen și Gravură, București
Participă la expoziția de grup absolvenți 1967, Bacău
Participă la călătoria de studii organizată de UAP, timp de aproximativ 2 luni în URSS, alături de 80 de colegi.
1974
Participă la Expoziția Tineretului, București
1975
Participă la expoziția de scenografie TV pentru copii la Sala Teatrului Ion Creangă- București, alături de Teodora Dinulescu, Elena Forțu, Dumitru Icodin, Suzana Florescu și alții.
Participă la expoziția ”Plastica de spectacol” – Sala Eforie, București
1976
Expoziție colectivă itinerantă la Budapesta, Varșovia, Berlin, Viena, Roma.
Participă la Trienala de Scenografie de la Sala Dalles. Este remarcat în două articole semnate de Cristina Angelescu din Revista Săptămâna din iulie și august 1976. De asemenea, apare o reproducere a schiței semnată Dan Cioca pentru decorul piesei lui Cehov ”O ființă fără apărare” și un text semnat de Virgil Mocanu în Revista ”Contemporanul” din august 1976.
Expoziție personală de grafică suprarealistă la Galeria ”Căminul Artei”, însoțită de catalog cu reproduceri și texte semnate de Titus Mocanu. Expoziția este punctată în ziarul Scânteia nr. 10587 din 3 septembrie 1976 într-un articol semnat Marina Preutu. Expoziția este semnalată prin publicarea unei reproduceri a lucrării ”Cuplu” în Revista Tribuna României nr.93 din 15 septembrie 1976. Apare un articol elogios în ”Informația Bucureștiului” nr. 7140 din 28 august 1976 semnat de criticul de artă Mircea Deac.
Apar reproduceri ale lucrărilor semnate Dan Cioca în revita” Luceafărul” nr.7 din 6 noiembrie 1976.
Realizează proiectul de scenografie al spectacolului „Scaunele” de Eugen Ionescu, teatru TV.
1978
Obține Premiul colectiv la Trienala Internațională de Scenografie de la NoviSad, Iugoslavia
Organizează prima expoziție personală peste graniță la Galeria de Artă “Landman” - Bruxelles, Belgia.
Face călătorii de studiu în Paris, Bruxelles, Amsterdam.
Expoziție personală de pictură în Holul Mare al Televiziunii Române.
Expoziție personală cu desene din ciclul ”Viziuni” la Galeria Căminul Artei, cu catalog ce cuprinde reproduceri și texte semnate de: Marin Sorescu, Titus Mocanu, Dan Grigorescu, Romulus Vulpescu. Apar reproduceri ale lucrărilor din expoziție și un articol la rubrica ”Atelier” a Revistei Ramuri nr. 8 (170) din 15 august 1978, semnat Marin Sorescu.
Realizează o schiță de scenografie pentru ”O ființă fără apărare” de A. P. Cehov, menționată în Revista Teatrul.
Expoziție personală de scenografie și afiș (Hoții lui Schiler, Iașii în carnaval de Vasile Alecsandri, Întoarcerea fiului risipitor a lui I.D. Sârbu, Henric al IV-lea de Shakespeare, O mie și una de nopți în balon, Bum-Bum -Barabum) în holul mare al Teatrului Național din Craiova, expoziție anunțată în ziarul ”Înainte” nr. 10316 din 20 mai 1978. Artistul este elogiat într-un articol ”Arta scenografiei” apărut în Revista Ramuri nr. 6 (168) din 15 iunie 1978, semnat de Mihai Duțescu. Un articol amplu intitulat ”Un scenograf, o expoziție” îi dedică Florian Potra la rubrica Interferențe în Revista Teatrul nr. 9 din 9 septembrie 1978.
Ilustrează coperta volumului semnat Vartan Arachelian – ”Vorbeşte-mi de dragoste”.
1979
În ianuarie expoziție personală la Galeria Galateea intitulată ”Bruxelles, Paris, Amsterdam” vernisată de N. Carandino și Romulus Vulpescu. Expoziția a fost însoțită de un catalog cu reproduceri ale lucrărilor expuse. Despre expoziție a apărut un articol semnat N. Carandino în Revista Steaua nr.3 din 1979. Au mai scris despre expoziție Cristina Angelescu în revista Săptămâna din 2 februarie 1979 și Mircea Deac în Informația Bucureștiului nr. 7899 din 13 februarie 1979. Un mic articol apare și în România liberă din 15 februarie 1979 în cadrul cronicii plastice ”Variate comentarii ale lumii realului”, semnate de Dan Grigorescu. Un articol amplu scrie Elena Forțu în Arta Plastică din februarie 1979.
Apare o reproducere a scenografiei la spectacolul ”O ființă fără apărare” de A.P. Cehov în revista ”Teatrul” nr.6 din 1979.
Apare o reproducere a lucrării ”Place de Furstenberg” în revista ”Steaua” nr.5/ 1079, la articolul ”Dimineață cu E mare” de Ovidiu Moceanu.
Obține bursă de studii la Perugia, în Italia, din partea domnului Vito Grasso, directorul Institutului Italian de Cultură la București.
Obţine Diploma de Merit acordată de Academia “Pietro Vanucci” din Perugia, Italia;
Obţine Diploma de Merit, Scenography Scion - Novi Sad;
Participă la Trienala de scenografie, unde este remarcat într-un articol din Revista România literară anul IV nr. 14 (130) de către Iulian Mereuță pentru decorul la ”Visul” de Strindberg.
Ilustrează coperta volumului semnat de Mihai Duţescu – „Această iubire”.
1980
În noiembrie expoziție la Biblioteca Franceză, București intitulată ”Images de Paris” vernisată de Dan Grigorescu și însoțită de un catalog cu reproduceri și texte semnate de: Dan Grigorescu, Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, N. Carandino.
Participă la Bienala expoziţiei de postere la Muzeul de Artă al Afișului din Varşovia
Participă la realizarea spectacolulului ”The Wedding in Carpathians” regizat de Decebal Curta și Mihai Perșa asigurând decorurile pentru nunta lui Bjorn Borg și Mariana Simionescu.
Apare o reproducere a lucrării ”Tinerețe” în Revista „Ramuri” nr.8 (194) din 15 august 1980
Apar ilustrații în Revista ”Contemporanul” nr.42 (1771) din 17 octombrie 1980
Expoziție colectivă împreună cu Sabin Bălașa și Semproniu Iclozan la Galeria de Artă “Romania” - Stockholm (1981); urmată de un articol apărut în Revista ”Lumea” în limba franceză nr. 28 din 1981.
Expoziție personală la Galeria de Artă “Köhler” din Stockholm, organizată de Asociația de prietenie Româno-Suedeză înființată şi condusă de Karl Axel Kohler, deschisă de ambasadorul României la Stockolm, Ilie Dorobanțu.
Ilustrează coperta volumului semnat Mihai Duţescu – “Viaţa personală”
Expoziție personală la Biblioteca Italiană din București vernisată de Grigore Arbore, însoțită de catalog ”Citta D’Italia” cu reproduceri și texte semnate de: Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Vito Grasso, Dan Grigorescu, Florian Potra, N. Carandino.
Expoziție personală de grafică suprarealistă la Galeria Galateea vernisată de Grigore Arbore, cel care a semnat și articolul din revista ”Luceafărul” nr. 1-2 (1027-1028) din 9 ianuarie 1982. Expoziția a fost elogiată de criticul de artă Cornel Radu Constantinescu în Revista Contemporanul nr. 3 (1836) din 15 ianurie 1982.
Expoziție personală cu grafică suprarealistă, la Muzeul de Artă - Craiova condus de Paul Rezeanu, vernisată de Cătălin Davidescu. Expoziția a fost urmată de apariția unui articol în revista ”Ramuri” din 28 aprilie 1982, semnat I.D. Sârbu.
Participă la Trienala de scenografie de la Sala Dalles, expoziție menționată în ziarul Scânteia din 24 aprilie 1982, într-un articol semnat Marina Preutu.
Apare Revista „Amfiteatrul” nr. 10 (202)/1982, ilustrată cu grafică suprarealistă semnată Dan Cioca.
Apar desenele ”Pont Neuf” și ”Veneția” în Revista „Ramuri” nr.5/215 din mai 1982 și alte lucrări în revista „Flacăra” nr.5/1391 din 5 februarie 1982.
1983
Scenografie Teatru TV ”Fără monoclu”, colaj de texte satirice, scenariu Andrei Băleanu, regia Ion Lucian.
Expoziție personală la Galeria Căminul Artei. Articol în revista Săptămâna, martie 1982 semnat de Cristina Angelescu.
Cu ocazia unei expoziții la Roma se decide să ceară azil politic. După trei luni petrecute în lagărul din Latina, de lângă Roma, emigrează, prin intermediul Fundației Tolstoi, în Statele Unite ale Americii și se stabilește la New York.
1984-1985
Împreună cu prietenul său din Televiziunea Română, regizorul și realizatorul Eugen Pretorian lucrează ca scenograf, încă de la înființare, la National Greece Television din New York (NGTV).
1986
Realizează în calitate de scenograf, împreună cu regizorul I.Șerban, câteva montări la teatrul Royal Court Repertory New York, Off Broadway.
Expoziție colectivă ”3 Artists: the poetic – the visionary – the spontaneous” alături de Meyer Tannebaum și Esther Gyory la Galeria de Artă “Dalia Tawil” - New York. Cu această ocazie a scris despre Dan Cioca, istoricul de artă Avram Kampf, profesor emerit la Departamentul de Istorie şi Artă, de la Universitatea Haifa, New York.
Îl întâlnește pe Eugen Ionesco, cu ocazia vizitei acestuia în SUA şi realizează mai multe portrete ale scriitorului.
Călătorie de studiu în Canada.
1987
Începe colaborarea la revista MicroMagazin de la New York.
1988
Devine cetățean al Statelor Unite ale Americii.
Expoziție personală la Galeria “Stewens University” - New Jersey
Expoziție personală la Haifa University Art Gallery - New York
Călătorii de studiu în Anglia, Spania.
1991
Expoziție personală la Art Shop Gallery - New York
Călătorii de studiu în Franţa, Brazilia, Argentina, Mexic.
1994
Expoziție personală la 54 Art Gallery - New York
Călătorii de studiu în Singapore, Indonezia, Japonia, Thailanda.
1997
Expoziție personală la Galeria Art Click 3X - New York
Călătorii de studiu Hong Kong, Singapore, Thailanda.
1998
Expoziție de grup ”Romanian American Artists”, cu ocazia vizitei oficiale a Preşedintelui Emil Constantinescu, la World Bank Main Atrium, Washington D.C., împreună cu Roman Cotoşman, Gheorghe Şaru, Valeriu Boborelu, Aurelian Cafengiu, Doru Covrig, Ana şi Nicolae Golici, Clara Tamaş, Saşa Meretz, Daniela Codarcea, Rolando Negoiţă, Alexandra Nechita etc. Expoziția a fost însoțită de un catalog “Romanian-American Artists”, prefaţat de Mircea Geoană şi Coriolan Babeţi.
Călătorii de studiu în Italia, Mexic.
2000
Începe colaborarea la Revista Lettre Internationale, condusă de B. Elvin.
2002
Revine în ţară cu ocazia unor expoziţii organizate de Ambasada SUA. Prima, o expoziție personală “New York Forever” la Oficiul Naţional pentru Documentare şi la Centrul Cultural American – Bucureşti, vernisată de directorul Mihai Oroveanu, ambasadorul SUA, Michael Guest şi ataşatul cultural, Kiki Munshi. Expoziția însoțită de un spectacol conceput de Iordan Chimet, regizat de Ion Caramitru cu Victor Rebengiuc, Ovidiu Iuliu Moldovan, Maia Morgenstern, a fost urmată de apariția unui articol în ziarul Cronica, semnat de Adrian Silvan Ionescu şi de alt articol semnat Doina Caramzulescu în ziarul Nine O‘Clock.
Expoziție personală ”New York Forever” la Muzeul de Artă - Craiova, vernisată de reprezentanta Ambasadei SUA, Kiki Mounshi și directorul muzeului, istoricul Paul Rezeanu. A urmat un articol semnat Cătălin Davidescu în Revista Ramuri nr.8 / 2002.
Expoziție personală ”New York Forever” la Muzeul de Artă - Constanţa, vernisată de directorul muzeului, criticul de artă, Doina Păuleanu.
Participă la expoziția de scenografie organizată de Uninunea Cineaștilor din România la Sala Cinema Studio București, vernisată de academician Mihnea Gheorghiu, alături de Ștefan Antonescu, Mircea Râbinschi, Giulio Tincu, Liviu Popa, Constantin Simionescu, Mihai Ionescu și alții.
Participă (de-a lungul a zece ani) la tabăra de creație ”Ioan Inochenție Micu Klein” Blaj, organizată şi patronată de pictorul Horia Cucerzan. Tabăra a fost urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă - Blaj.
Participă la tabăra de creație din Aiud, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă - Aiud.
2003
Expoziție personală la Palazzo Correr - Veneţia, vernisată de către Preşedintele Institutului Cultural Român din Veneţia, Ioan Bulei.
Expoziție personală la Accademia di Romania - Roma, Italia (2003) grafică suprarealistă a fost vernisată de directorul Dan Pinetta și directoarea adjunctă Daniela Crăsnaru.
Expoziție personală ”New York Forever” la Muzeul de Artă - Baia-Mare, vernisată de către ataşatul cultural al SUA, Mark Tauber, istoricul şi criticul de artă Mihai Muscă, urmată de un interviu apărut în Gazeta de Maramureş, „Dan Cioca, romanul-american devenit grafician mondial - evadat din infernul roşu”, datat 6 octombrie, 2003 şi semnat Ioan Botiş.
Apare un articol la un an de la vernisajul care a vut loc la exact șase luni de la dramaticele evenimente care au zguduit lumea în septembrie 2001, în ziarul Cronica Română, nr. 2790/ 16-17 martie 2003 și semnat de Adrian Silvan Ionescu.
Expoziție personală ”Veneția”, la Institutul Italian de Cultură –Bucureşti, vernisată de directorul Vito Grasso;
Expoziție personală cu grafică suprarealistă la Muzeul de Artă - Râmnicu Vâlcea.
Participă la tabăra de creație de la Aiud urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă - Aiud
Participă la o tabără de creație la Gyomanrod urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă Gyomaenröd – Ungaria.
Participă la o tabără de creație la Bekescsaba Kigyosi Kastelyjatekok - Ungaria, urmată de o expoziție de grup.
Expoziție de grup la Galeria de Artă UAP - Alba Iulia;
Ilustrează volumul semnat Dionisie Dubinciuc, „Un altfel de paradis”.
Călătorii de studiu în Italia, Turcia, Grecia.
2004
Expoziție personală ”Veneția” la Muzeul de Artă - Craiova, vernisată de directorul muzeului Florin Rogneanu și directorul adjunct al Institutului Cultural Italian, Francesco Servida. Expoziția a fost urmată de un articol ”Eterna reîntoarcere Veneția” semnat de Florin Rogneanu în Revista Lamura nr. 27-29 din ian, feb., 2004.
Expoziție personală lucrări abstracte la Galeria U.A.P. - Râmnicu Vâlcea;
Expoziție personală ”Un C.E.A.S. cu Eugen Ionesco” la Institutul Francez de Cultură - Bucureşti, vernisată de criticul de artă Ilie Roșianu. Au fost prezenți: Barbu Brezianu, Andrei Brezianu, Vasile Blendea, etc. Apare un articol despre expoziţie în Revista As, semnat de Dia Radu.
Participă cu o miniexpoziție la Muzeul de Artă Slatina în cadrul zilelor ”Eugen Ionesco”, ediția a XIV-a la Slatina.
Participă la o tabără de creație la Bekescsaba Kigyosi Kastelyjatekok - Ungaria, urmată de o expoziție de grup.
Ilustrează volumul semnat Dan Lupescu „Ghepardul Amurgului”.
Realizează proiectul spectacolului „Scaunele” de Eugen Ionescu, la teatrul Metropolis (fost Mundi), în regia lui Mircea Marin.
Călătorii de studiu în Grecia, Germania, Austria.
2005
Expoziție personală ”Abstract în timp și spațiu concret” la Galeria Orizont Bucureşti, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, vernisată de către consulul SUA la București, Mark A. Wentworth, criticii de artă: Tudor Octavian, Radu Cârneci și Valentin Hossu Longin. Expoziția a fost însoțită de afiș și minicatalog. A apărut un articol prilejuit de expoziție în Revista Economistul din 17 februarie 2005, semnat Corneliu Ostahie.
Expoziție personală ”New York Forever” la Muzeul Naţional de Artă - Cluj, vernisată de către consulul SUA la Cluj şi criticul de artă, Alexandra Rus.
Participă la tabăra de creație de la Blaj, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă din Blaj.
Participă la tabăra de creație de la Bekescsaba Kigyosi Kastelyjatekok – Ungaria, urmată de o expoziție de grup.
Realizează scenografia spectacolului de teatru „Mobilă şi durere” de Theodor Mazilu, în regia lui Mihai Lungeanu, la teatrul din Piatra Neamţ.
Ilustrează volumul semnat Dionisie Dubinciuc, „Floarea din vis”.
Călătorii de studii în Slovenia, Croaţia, Austria, Ungaria.
2006
Expoziție ”New York Forever” la Muzeul de Istorie - Chişinău, cu sprijinul Ambasadei SUA la București și Chișinău, expoziție însoțită de un minicatalog. Bursă Full Bright oferită de Ambasada SUA la Bucureşti. Expoziţia a prilejuit apariţia unui articol semnat Valentin Hossu Longin, în ziarul Ziua nr. 3527 din 19 ianuarie 2006 şi un anunţ pe moldova.org în data de 20 ianuarie 2006.
Participă la tabăra de creație de la Blaj, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă din Blaj. Despre evenimentele de la Blaj, apare un articol în Revista Cultura nr.36 / 2006, semnat Victoria Anghelescu, intitulat „În Paradis nu se poate intra decât cu marea politeţe a culturii“.
Călătorii de studiu în Elveţia, Germania, Franţa.
2007
Expoziție personală ”Veneția” la Muzeul Național de Artă - Cluj, împreună cu Institutul Italian de Cultură, vernisată de directoarea Muzeului, Lidia Drăgoiu.
Expoziție personală ”Vis din New York” in memoriam Iordan Chimet, la Galeria Căminul Artei - Bucureşti vernisată de consulul SUA Kathy Kavalek, Nicolae Florea și Valentin Hossu Longin.
Expoziția personală ”Artiști români din diaspora” la Galeria “Dialog” Primăria Sectorului 2 – Bucureşti vernisată de Adrian Silvan Ionescu. Expoziția a fost urmată de articole în presă din care menționăm articolul ”Noul Dan Cioca” semnat Adrian Silvan Ionescu din Ziarul de Duminică supliment la Ziarul Financiar nr. 39 (371) din 5 octombrie 2007 şi un articol intitulat “Şocant şi discret”, semnat de Andreea Şerban, în ziarul Cronica Română din 17 septembrie 2007. Expoziţia a prilejuit apariţia unui articol semnat Cătălin Davidescu în revista Ramuri nr.9/ 2007.
Participă la ”Zilele Eugen Ionesco” la Slatina cu o miniexpoziție de portrete ale marelui dramaturg la Casa de Cultură din Slatina
Obține Premiul Eugen Ionescu acordat de către Centrul European al Absurdului Slatina, Societatea ”Eugen Ionesco”.
Participă la tabăra de creație de la Blaj, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă din Blaj.
Călătorii de studiu în Franta, Italia.
2008
Expoziție personală la Muzeul Naţional “George Enescu” – Bucureşti. Expoziția a fost însoțită de un catalog și vernisată de Marilena Rotaru. S-a prezentat şi filmul interviului realizat de către Marilena Rotaru, la New York în anul 1999. Au fost prezenţi: Preşedintele Academiei Române Ion Haiduc, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici şi preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Dinu Zamfirescu.
Apare nr. 118/ 2008 din Revista Cultura, ilustrat cu lucrări abstracte semnate Dan Cioca.
Expoziție de grup la Muzeul de Artă - Râmnicu Vâlcea.
Participă la tabăra de creație de la Blaj, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă din Blaj.
Participă la tabăra de creație din Bechet ”N.D. Matei” , organizată de maestrul Horea Cucerzan.
2009
Expoziție personală la Centrul Cultural Asker, Oslo, Norvegia.
Galeria Nordstrand din Oslo reține trei lucrări.
Expoziție personală la inaugurarea American Corner – București în prezența ambasadorului SUA la București, Michael Taubmann.
Expoziție personală la inaugurarea American Corner – Bacău.
Participă la tabăra de creație de la Blaj, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă din Blaj.
Participă la tabăra de creație din Bechet ”N.D. Matei”.
Participă la tabăra de creație din Panaci- vatra Dornei, urmată de o expoziție de grup „Întâlniri cu maeştri ai artei contemporane româneşti” (alături de Ion Sălişteanu, Corneliu Vasilescu, Ion Grigore, Ilie Boca, Angela Tomaselli), în Sala Voievozilor din Palatul Culturii de la Iași, vernisată de către criticul de artă Pavel Șușară. Apare un articol semnat Ion Truică „Pictură elevată în Sala Voievozilor”, în revista Convorbiri literare din 7 octombrie 2009.
Apare o reproducere a portretului lui Eugen Ionesco (relizat de Dan Cioca la New York în 1986), la articolul „Eugen Ionesco, între oroarea de a trăi şi oroarea de a muri” semnat Andrei Oişteanu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, în Revista 22 din 3-9 noiembrie, nr. 45 din 2009.
Participă la expoziţia de grup (a peste 100 de artişti italieni), ”Arte a Scuola in Cartis” la Casa Arte Scuola Civica Di Musica Di Latina, Roma, organizată de Luigi Faccioli şi Massimo Pompeo. Această expoziţie a fost însoţită de un catalog.
Călătorii de studiu în Italia, Germania, Norvegia.
2010
Expoziție personală organizată de Fundația Culturală ”Filoart” la Galeria ”Frezia” – Dej vernisată de medicul colecţionar Marius Boca. Expoziția a fost însoțită de un catalog.
Expoziție de grup ”Ipostaze medievale – tehnici, stiluri, simboluri, organizată cu prilejul ”Zilelor Curierului de Vâlcea” la Galeria de Artă Contemporană – Grand Hotel Sofianu, Râmnicu Vâlcea
Expoziție de grup la Galeria de Artă - Slatina;
Miniexpoziție la Centrul Cultural ”Eugen Ionesco” – Slatina, în cadrul zilelor Eugen Ionesco.
Participă cu o lucrare la licitaţia Goldart, catalog nr.4, anul I, 2010, p.19.
Participă la tabăra de creație de la Blaj, urmată de o expoziție de grup la Muzeul de Artă din Blaj.
Participă la tabăra de creație de la Colliure, Franța, organizată de societatea Soleil de l’ Est, condusă de Michel Gavaza. Tabăra a fost urmată de o expoziție de grup, alături de Horea Cucerzan, Nicolae Iorga şi Gelu Costea.
Călătorii de studii în Franţa, Germania, Bulgaria.
2011
Expoziție colectivă la Sala "Constantin Brâncuşi" - Bucureşti;
Expoziție colectivă Galeria "Maurice Mathurin" - Tours, Franţa;
Expoziție colectivă Oficiul European de Brevete - Rijswijk/Haga. Expoziția a fost însoțită de un catalog. Toate aceste trei expoziţii au fost organizate sub egida societăţii Soleil de l’ Est.
Călătorii de studii în Germania, Spania, Franţa.
2012
Expoziție de grup la Citè Internationale des Arts, Paris, organizată de societatea Soleil de l’ Est. La vernisaj au luat cuvântul: Ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru, Dan Hatmanu, Yvette Fulicea, directoarea Jean Yves Langlais, Dumitru Prunariu şi Michel Gavaza. Expoziția a fost însoțită de un catalog, prefaţat de Bogdan Mazuru, Jean Yves Langlais, Mina Vrillet şi Michel Gavaza. Curator: Mina Vrillet, membru al Comitetului Internaţional al Societăţii Salonului de Toamnă de la Grand Palais, Paris.
Apare la Craiova, nr. 1/2012 din Revista Ramuri, ilustrat cu desene de Dan Cioca, la articolul „Contribuţii la bibliografia literară a lui C. S. Nicolăescu-Plopşor”, semnat Cătălin Davidescu.
Participă la tabăra de creație de la Sighișoara, urmată de o expoziție de grup.
Participă la tabăra de creație ”Vlaicu Ionescu” de la Călimănești, urmată de o expoziție de grup.
Participă în tabăra de creație de la Târgu Jiu, urmată de o expoziție.
Ilustrează volumul semnat Dionisie Dubinciuc, „Vine o vreme”.
Călătorii de studiu în Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Franţa, Bulgaria.
2013
Expoziție personală la Galeria Studio Art - București. Expoziţia a prilejuit apariţia unor articole în Curierul de Vâlcea din 4 aprilie 2013, un articol semnat Ion Andreiţă „Dan Cioca dezordonatorul” şi în Ziarul de Duminică, supliment la Ziarul Financiar din 21 martie 2013, un articol semnat Adrian Silvan Ionescu, „Dan Cioca se întoarce”, însoţit de câteva reproduceri.
Expoziție colectivă ”Cărările unor vocații” artiști din generația 1967, la Galeria Dialog, vernisată de Ruxandra Garofeanu și însoțită de catalog. În presă a apărut un articol semnat Iolanda Malamen, în Revista „Luceafărul de dimineaţă” nr.5/2013, ilustrat cu lucrări semnate Dan Cioca. De asemenea, Florin Toma semnează un articol în Viaţa Românească.
Expoziție colectivă ”Generația 67” la Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea
Expoziție colectivă ” 3 artiști din Generația 67” la Palatul Mogoșoaia. Expoziția a fost însoțită de un catalog.
Expoziţie de grup Presences de la Peinture Contemporaine Roumaine en France avec Soleil de l’Est, 2009-2012, la sediul Institutului Cultural Român, vernisată de către critic de artă Alexandra Titu, Michel Gavaza, Mariana Avanu şi Dumitru Prunariu.
Expoziţie de grafică la Librăria Cărtureşti
Participă în tabăra de creație de la Viscri.
Participă în tabăra de creație ”Vlaicu Ionescu”de la Călimănești.
Ilustraţii şi copertă la volumul de poezie semnat Ion Cocora „Viaţa într-un lacăt”.
Călătorii de studii în Germania.
Berkeley University, California
Syracuse University, New York
Dallas Symphony Association
Charles Vanderbilt Collection, New York
Haifa University Art Gallery, New York
Nordstrand Gallery, Oslo
Wilanow Poster Museum, Varșovia
Kohler Gallery, Stockholm
Direct Gallery, Bad Aachen
Ambasada SUA, Bucureşti
Muzeul Artă al Municipiului București
Muzeul de Artă, Craiova
Muzeul de Artă, Cluj
Muzeul de Artă, Baia Mare
Muzeul de Artă, Constanța
Institutul Italian de Cultură, București
Institutul Cultural Francez, București
Institutul Cultural Român, București
Revista Arta nr. 9/ 1971, p.27;
Octavian Barbosa, Dicţionarul Artiştilor Români Contemporani, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976, p.110;
Gh. Cosma, Afişul românesc, 1980;
Vasile Florea, Arta românească, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985, pp.390, 442;
I.D. Sârbu, Travesarea cortinei, 1994;
Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte, Românii în ştiinţa şi cultura occidentală, Davis, California, S.U.A., 1996, p.64;
Romanian-American Artists, Genesis 21, Washington, D.C., 1998;
Roberto Puviani, Dizionario Enciclopedico Internazionale d’Arte Contemporaneo, 1999, p.89;
Roberto Puviani, Dizionario Enciclopedico Internazionale d’Arte Contemporaneo, 2000, p.83;
Alex. Cebuc, V. Florea, Negoiţă Lăptoiu, Enciclopedia Artiştilor Români Contemporani, 2000, p.46;
Dan Fornade, “Who’s who” – American Romanian Personality, Montreal, Canada, 2000, p.92;
Cosma Dunel, Desenul de arhitectură, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2004, p. 11;
Ion Andreiță Scrisori italiene, Editura Antim Ivireanul, 2004, p. 79;
Ioan Barbu Sub cerul Italiei, Editura Antim Ivireanul, 2004, p. 65;
Grid Modorcea Dicționarul Cinematografic al Artelor Românești, Editura Tibo, 2005, p.317;
Corneliu Ostahie Artiști, ateliere, galerii – ghid facultativ de încântat privirea, Editura Karta Graphic, București, 2009, p.93;
Catalog „5 ani de Dialog”, p.100-103, Primăria Sectorului 2 , Bucureşti, 2010;
Grafică fără computer – 40 de ani de mărunte împliniri, Atelierul de grafică, 2010, București, p.22;
Ion Andreiță Viață, drumuri, litere, Editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 2010, p.317;
Adrian Mahu Arhitecții și exilul, Editura Magic Print, 2012, p.47;
Corneliu Ostahie Artiști Ateliere Galerii –Ghid facultativ de încântat privirea, Editura Detectiv , București, 2012, p.353-357;
Presences de la Peinture Contemporaine Roumaine en France avec Soleil de l’Est, 2009-2012, Editura Institutul Cultural Român, p. 58-61, 2013;
Iolanda Malamen Artiști români contemporani DAN CIOCA, Editura Trachus Arte, București, 2014;
Cătălin Davidescu Artitudini, Editura AIUS, Craiova, 2014;
Album monografic Dan Cioca, Editura Institutul Cultural Român, București 2014;
Iolanda Malamen Desenul din atelier, Editura Institutul Cultural Român, 2017, vol 1. p.27.